Pentru a inţelege “conflictul” privind obligativitatea medierii in cauzele penale, consider util să observăm parcursul legiferării acestui aspect, dar si posibila influentă a unor factori care au determinat mai mult sau mai puţin modificarile legislative, pe acest aspect, până în prezent.
Astfel, prima formă a Legii nr.192 din 16.05.2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, conform art.2 alin.1 prevedea ca partile pot recurge la mediere in mod voluntar, inclusiv in materie penală.
Incă din prima formă a legii la cap.6 intitulat Dispoziţii speciale privind medierea unor conflicte, sectiunea a 2 a Dispoziţii speciale privind medierea în cauzele penale, conform art.67 alin 2, s-a prevazut că “nici persoana vătămată şi nici făptuitorul nu pot fi constrânşi să accepte procedura medierii.”
Prin Legea nr.115 din 4.07.2012 pentru completarea Legii nr.192/2006, publicată în Monitorul Oficial nr.462 din 9.07.2012 a fost introdus un nou articol 60¹ prin care părţile şi/sau partea interesată, după caz, erau ţinute să facă dovada că au participat la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în anumite materii, iar la lit. g) enumera si cazul infractiunilor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate şi împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, după formularea plângerii, dacă făptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, cu condiţia ca victima să îşi exprime consimţământul de a participa la şedinţa de informare împreună cu făptuitorul.
Conform art.II din Legea nr.115 aceasta ar fi trebuit sa intre în vigoare la 1 octombrie 2012 cu exceptia dispozitiilor art.60¹ care trebuiau sa intre la 6 luni de la data publicării legii in Monitorul Oficial al Romaniei.
Prin O.U.G. nr. 90 din 12.12.2012, termenul prevazut la art.II din Legea nr.115/2012 referitor la intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 60^1 din Legea nr. 192/2006, s-a prorogat până la data de 1 februarie 2013. Prin aceeasi ordonanţă a fost modificată si lit.g de la art.60¹ alin.1.
Prin O.U.G.. nr.4 din 30.01.2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, art.VIII, s-a amânat din nou intrarea in vigoare a dispoziţiilor art .60¹ din Legea nr.192/2006, in cazul dispozitiilor de la lit. a) – f) până la intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, iar in cazul dispozitiilor lit.g până la intrarea în vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.
Motivatia legiuitorului, mai precis a Guvernului Romaniei, conform preambulului Ordonanţei de urgentă, pe aspectul pe care îl analizăm, a fost in sensul ca este imperios necesară corelarea datei de intrare în vigoare a dispoziţiilor art. 60^1 alin. (1) lit. g) cu data intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală.
În sfarsit, prin Legea nr.255 din 19.07.2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, care v-a intra in vigoare la 1 februarie 2014, s-a produs o schimbare de viziune juridică în sensul ca prin art.84 a fost modificată din nou Legea nr. 192/2006 prin abrogarea art.60¹ alin.1 lit.g) privind obligativitatea şedinţei de informare asupra medierii în penal, modificându-se explicit si art.2 alin.1 din aceasi lege a medierii, care enumera printre materiile aplicabile inclusiv materia penală.
S-a produs astfel, după cum spuneam, o schimbare de viziune privind obligativitatea participării părţilor din materia penală la parcurgerea şedintelor de informare.
Ne-am putea pune intrebarea de ce după un an de amânare a intrării în vigoare a obligaţiei de participare la şedinta de informare privind avantajele medierii s-a optat pentru eliminarea acestei dispozitii.
Trebuie să ne amintim însă că la inceputul anului 2013, în preajma intrării în vigoare a prevederilor art 60¹ la data de 1 februarie 2013, au avut loc ample mişcări ale unor organizaţii care au mers până la demonstraţii de stradă si care au protestat faţă de introducerea obligativităţii parcurgerii şedintei de informare asupra avantajelor medierii în materie penală, având ca principal punct contestarea medierii în cazul infracțiunii de viol.
Personal, opinez că ultima intervenţie legislativă face ca discuţiile neelegante şi pline de patimă la adresa medierii, mai mult sau mai puţin avizate, precum şi acuzele nefondate la adresa mediatorilor să înceteze definitiv prin eliminarea obligaţiei legale de participare la şedinţa de informare despre mediere.
Rămâne de vazut însă, faţă de noul context legal dacă medierea va funcţiona sau nu în mod voluntar în materie penală.
Punctul meu de vedere a fost preluat și de Avocatnet.ro.
Mediator Cristian ȘERBAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu