Cum a fost vazută medierea la Conferința de la Băile Olănești din 23 februarie de importanți profesori de drept. No comment!

                                              Sursa: JURIDICE

       Baroul Vâlcea și Institutul Național de Pregătire și Perfecționare a Avocaților, în colaborare cu Baroul Argeș și Baroul Olt, au  organizat în 23 februarie la Băile Olănești Conferința “Probleme de drept civil și de procedură civilă în reglementarea Noilor Coduri”.

         Evenimentul a fost transmis live și pe Juridice.ro în calitate de partener media.

         Printre participanții de marcă la Conferință s-au numărat Prof. univ. dr. Corneliu BÎRSAN – Profesor emerit al Facultății de Drept a Universității din București, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului – care a susținut tema  Probleme privitoare la procedura în fața CEDO, Prof. univ. dr. Gabriel BOROI – Rectorul Universității Nicolae Titulescu din București, formator INM, membru al Comisiei de redactare a noului Cod de procedura civilă și a legii de punere în aplicare – care a susținut tema   Analiza unor dispoziții privind acțiunea în revendicare și accesiunea imobiliară artificală, Prof. univ. dr. Ligia CĂTUNA -  Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, avocat, lector INPPA – care a susținut tema   Interpretarea unor noțiuni din noul Cod de procedură civilă, Bogdan DUMITRACHE – membru al comisiei de redactare al Noului Cod civil și a legii de punere în aplicare, formator INM, executor judecătoresc – care a susținut tema   Ipoteca imobiliară – regina garanțiilor și în noile coduri.

         Dintre vorbitorii la Conferință doar doi au atins problematica medierii.

         Prof. univ. dr. Ligia CĂTUNA, în calitatea domniei sale de avocat a făcut o analiză detaliată asupra acestei instituții în raport și de noul Cod de procedură civilă. Astfel, domnia sa a facut o paralelă între Legea avocaturii şi Legea medierii. S-a arătat astfel că prin Legea organizării  profesiei de avocat, conform art.3 lit.f, avocatul poate desfăşura activităţi de mediere, concluzionând că se poate ca avocatul să fie mediator, dar nu se poate ca mediatorul să fie avocat.

         În acest context vorbitoarea s-a întrebat dacă textul prin care avocaţii pot desfăşura activitatea de mediere a fost abrogat. Tot domnia sa a acordat şi răspunsul în sensul că abrogarea trebuie să fie expresă, textul în discuţie fiind în vigoare şi că acesta poate să fie utilizat de practicianii avocați.

         O altă întrebare ridicată de prof. univ. dr. Ligia Cătuna a fost dacă poate avocatul să desfăşoare activităţi de mediere. Răspunsul enunţat de domnia sa a fost că  prin raportare la Legea medierii, din nefericire pentru avocaţi, nu, dar dacă se face distincţia între cele două instituţii cu care lucrează codul, procedura de informare  şi procedura de mediere, ar trebui să se interpreteze în spiritul legii şi nu în litera ei.

         S-a opinat astfel că activitatea de informare cu privire la existenţa medierii este o activitate de consultanţă juridică pe care avocatul este obligat să o facă şi pe care este obligat să o introducă în consultanţa juridică generală pe care o oferă clientului în momentul în care acesta îl sesizează cu un eventual raport juridic litigios.

         S-a concluzionat în continuare că este obligatorie  conlucrarea între un mediator şi un avocat, inclusiv în faza informării cu privire la mediere.

         “Nu contest calitatea cursurilor care se oferă pentru formarea de mediatori şi nici capacitatea profesională a celor care au absolvit aceste cursuri, contest însă capacitatea domniilor lor de a indentifica raportul juridic litigios în mod corect, în măsura în care aceştia nu sunt absolvenţi de ştiinţe juridice. Inutil să spun că de multe ori şi pentru noi este greu de identificat  cu cine ne judecăm în contradictoriu. De multe ori şi pentru noi este greu de identificat ce anume vom putea cere pârâtului”, a precizat doamna prof.univ.dr. Ligia Cătuna.

         Faţă de textul art.227 din NCPC conform căruia judecătorul îndrumă părţile spre şedinţa de informare, a arătat domnia sa, că este de acord cu acest text cu precizarea că ar adăuga alături de cuvantul mediator şi cuvantul avocat.

         “Am încălca noi cumva Legea  medierii dacă am încheia un proces verbal  de informare cu privire la avantajele acesteia ? ... Îmi oferă Legea avocaturii vreun instrument prin care să atest că am efectuat această procedură de informare ? Răspunsul îl dă tot art.3 din Legea 51 care spune că avocatul poate redacta acte, poate atesta conţinutul actului, data redactării sale, precum şi identitatea părţilor. ... Putem fi subiecţi ai înfracțiunii astfel cum este definită de Legea medierii ? Cred că nu, problema care se poate însă ridica este cu privire la natura probatorie a înscrisului pe care avocatul îl pregăteşte şi îl depune în faţa instanţei ...”, a precizat d-na prof. univ. dr. Ligia Cătuna.

         În acest sens d-na prof. univ. dr. Ligia Cătuna  a conchis că dacă înscrisul redactat de avocat poate să producă efectele doveditoare ale înscrisului redactat de mediator, va reveni fiecărui complet de judecată sarcina sa decidă.

         A mai arătat domnia sa că avocaţii pot întinde o mană de ajutor şi instanţelor şi clienţilor şi mai ales mediatorilor care nu sunt specialişti în drept şi că lucrurile s-ar rezolva foarte simplu, ca propunere de lege ferenda, dacă legiuitorul în textul care îl obilgă pe judecător să îndrepte justiţiabilul spre mediator, să fie introdus şi avocatul alături de mediator, fără ca prin acesta să  transforme avocatul în mediator ca profesie liberală distinctă.

         O altă concluzie exprimată de d-na prof. univ. dr. Ligia Cătuna a fost că sunt situaţii în care Legea medierii este inadmisibil de aplicat, invocand ca exemple contribuţia la întreţinere din dreptul familiei şi litigiile de muncă.

         Al doilea vorbitor care a atins subiectul medierii, însă mult mai pe scurt, a fost prof. univ. dr. Gabriel BOROI care și-a exprimat neîncrederea în funcționarea medierii în Romania. Acesta a arătat că și înainte de 1989 au funcționat Comisiile de judecată care eliberau procese verbale de împăciuire și care ajunseseră o formalitate.

         A mai arătat domnia sa că în Germania oamenii apelează la metodele alternative inclusiv la mediere dar acolo e o altă mentalitate.

         „Românii vor să se judece” a mai susținut domnul prof. univ. dr. Gabriel BOROI, considerând că în România e nevoie de schimbarea mentalității.

      

                                                  Cristian Șerban, mediator